dupa-amiaza unui papanas fericit

la radio e ray charles cu georgia on my mind, iar gandul imi zboara la weekend-ul trecut. la vinerea cand am stat la o masa mica, inghesuita, unde am mancat cel mai bun papanas-verde si am zambit mult.

jurnal de electric castle

despre electric castle numai de bine. m-am intors acasa si inca rememorez zilele trecute si oamenii pe care i-am intalnit acolo. entuziasm, veselie, culori, bun simt, muzica pentru toate gusturile, cizme de cauciuc, pelerine si da, ploaie.

bucuresti, te iubesc

dimineata asta era mai frumoasa ca alte dimineti. stabilisem sa ne intalnim la 11 la cafea, dar nu imi plac weekend-urile grabite. ritualul meu de domnisoara de pension includea taiatul coditelor la flori, chiar daca era aproape 10 si eu aveam cateva vaze pline de bujori.

Povesti de cearsaf

sambata dimineata pe plaja. Feed on love, Daye Jack pe fundal. genul ala de zi in care nu se intampla nimic, dar de care ma bucur la umbra palariei de soare. sunt ultimele zile de vacanta, o vacanta ca o poveste din cartile pe care le-am citit vara asta.

Micul Print in Tara Minunilor

pe mirabela o poti descrie in cateva cuvinte ca fiind…o tipa cu sani frumosi. genul ala care trebuie “purtati” liberi, in afara oricarui sutien care ar putea sa le ingradeasca frumusetea. genul ala dupa care barbatii se uita cu coada ochiului pe strada atunci cand sunt de mana cu altcineva. si acel altcineva intoarce capul dupa ea, intrebandu-se cum merge aia fara sutien pe strada.

fragmente dintr-un weekend cu cantec

nu-mi place centrul vechi al bucurestiului.
rar aleg din proprie initiativa sa imi petrec timpul liber acolo, desi sunt locuri in care atmosfera este placuta. mi se pare atat de aglomerat, populat de multi oameni de calitate indoielnica, incat cei frumosi se pierd si devin anonimi. ma fascineaza personajele feminine care defileaza pe acolo. daca nu le-ar trada tocurile de 15 cm, fustele-curea sau jambierele pana la genunchi, ai putea sa juri ca interpreteaza rolul cocotei de lux din Patul lui Procust.

cum mi-am petrecut sfarsitul lumii

recunosc ca iarna nu este anotimpul meu preferat. mi-am dorit sa ninga doar la munte sa ajung pe partie, dar cum drumul pana acolo e impracticabil, zapada asta nu-mi ofera nicio bucurie. prin urmare de ieri am ramas blocata la domiciliu, fara planuri marete. am ales sa ignor vestile de la tv cu privire la coduri de diverse culori si ceea ce parea un weekend compromis, s-au dovedit a fi 2 zile petrecute in compania...mea. Concluzia? nu sunt chiar asa plictisitoare, a fost mai bine decat ma asteptam ! :)

la vita e bella. mai ales online.

Miruna, 29 de ani, absolventa a unei universitati cu profil filologic, pr manager

satena, mica de statura, tunsa french, cu ochi mari, zambet molipsitor, dantura impecabila. solara, plina de energie, visatoare, pasionata de gatit. combinatia perfecta intre o femeie seducatoare, dezinvolta si o copila sfioasa, naiva.

Momente si schite

un liceu teoretic din provincie, pauza mare. imi place de George si m-am bucurat ca azi m-a intrebat ce fac. mi se pare cam infantila ideea de a ne stropi cu apa pe culoar, dar vreau sa par de gasca. am reusit sa ma strecor dintr-o clasa in alta sa nu arat ca o curca plouata, dar colegele mele deja erau la concurs de tricouri ude…trebuie sa fac ceva sa par mai abordabila si interesanta. ma duc sa imi umplu o sticla cu apa si cand ma intorc pregatita de o “stropeala” zdravana, o colega imi spune ca ma cauta ai mei…chiar acum s-au gasit?!