scurta poveste din google photos

prolog: inimile frante vor frange intotdeauna inimi. fraiero!

CULCÚȘ, culcușuri, s. n. Loc (improvizat) de odihnă pentru oameni. ♦ Adăpost, sălaș pentru oameni; locuință. ♦ Ascunzătoare

intr-o zi m-am uitat atat de mult in ochii tai, incat mi s-a parut ca as putea sa imi fac culcus in ei. 

Sfantul Valentin (2)

numele meu este valentin si de patru ani, sapte saptamani si patru zile sunt indragostit de o alta femeie. ma repet deja, sa trecem la acea zi in care iubita mea actuala s-a simtit jignita ca de un martie i-am adus cadou doar cincisprezece lalele.

Sfantul Valentin

numele meu este valentin, am treizeci de ani si sunt intr-o relatie cu bianca de sapte-opt ani. nu mai stiu exact, uneori mi se pare ca au trecut mai multi, o vesnicie care ne-a cuprins si ne plimba in acelasi cerc, in micimea momentelor noastre.

film online HD, fara subtitrare

suntem unul langa altul in pat, privesc in gol. ma macina tabloul din fata, chipul din el care ma priveste din orice unghi al camerei, ma judeca, asteapta sa vada ce urmeaza, iar eu nici macar nu stiu cum am ajuns aici.

vizuina

ma uit la florile mele, le-au cazut frunzele, s-au uscat pe alocuri, ba au pamantul ca dupa seceta, ba prea imbibat in apa. cactusul mai salveaza aparentele, arata bine si pare ingrijit.

cheesecake-ul, dragostea mea

de cateva zile coc continuu. cheesecake, tarte cu spanac si pecorino, tarte cu ciocolata si zmeura, tarte cu broccoli si ricotta, cuptorul meu a obosit de cate a vazut zilele astea. e felul meu de a nu ma gandi, de a nu avea timp de regrete, de nostalgii, de a despica firul in patru, in patru zile. sau cinci.

fenomenul global al oamenilor singuri la 30 ani

 genul ala de barbat care pare dezinvolt cand este intr-un grup de oameni? cel care iese in evidenta prin gesturi, felul in care rade, sau in care atinge usor umarul sau mana persoanei de langa, cel care nu are dificultati in a vorbi despre situatia economica din china, fenomenul global al femeilor singure la 30 ani, interpretarea lui rami malek din bohemian, sau whiskey-ul japonez care se drege dimineata cu multa cola cu lamaie.

neindragostitii

eu cu cartile lui ferrante intinse prin camera, tu inca butonand tastele laptopului la miezul noptii. eu cu selfie-urile cu casca de snowboard, tu cu excelboard, tableau de bord si altele care te tin inchis in acvariul ala. eu cu gandul la barul de la parter, tu obisnuit cu room service. eu cu limba arsa de cafeaua fierbinte, tu cu ochelarii aburiti de la canile de ceai. tu la a saptea tura de parc dimineata, eu cu draperiile trase. eu cu pielea sarata, tu obisnuit sa faci imediat dus si sa te intorci cand nu mai sunt acolo. eu ma supar, tu ma impaci mereu. tu te superi, eu ma intorc cu spatele si iti strig ca esti cam rasfatat.

canapea extensibila, ikea, 3 locuri

povestea din notes, scrisa intre playlist-ul de drum lung si cantecele napoletane (...)

a urcat cu un etaj mai sus, ies pe palier sa ma uit dupa el. ii strig din nou etajul, desi o mai facusem si cand sunase la interfon. imi repet in minte lucrurile pe care le stiu despre el, il vad si incep sa tremur si mai tare. unde sunt ochelarii de baiat cuminte si parul lung, dat peste cap? intra val-vartej in bucatarie, cu tot cu rucsacul mare pe care il tot freca de usa sau de pereti. se plimba agitat pe hol, pare ca are si el emotii. inceputul conversatiei e tensionat si greoi, nu gasim cuvintele potrivite si nici subiecte comune. 

cuplu 1, 2, 3

era una dintre putinele sambete cu soare si am plecat pe jos pana la gelateria din cartier. nu imi place neaparat locul, inghetata e obisnuita, iar tipa de acolo zambeste foarte rar. nu am incredere in oamenii care nu zambesc, dar au inghetata cu lavanda si magazinul cu vespa rosie langa.

scoatem pisica din cuptor?

cand a observat ca avea doua pete negre pe pantofii galbeni i-a spus soferului sa opreasca la un magazin sa isi cumpere servetele umede. o enerva atat de tare cand se intamplau incidente de genul astuia, incat de fiecare data cauta solutii la indemana, care ii salvau si psihicul, si imaginea.

versus

din cand in cand isi scoate ochelarii si ii lasa pe masa. il vad cu coada ochiului ca urmareste atent reactiile pe care le am cand dau fiecare pagina. imi aud inima batand de emotie, dar nu imi dau seama daca ma intimideaza prezenta lui sau pur si simplu fotografiile pe care mi le arata.

giulia

giulia e genul de tipa cu capul in nori. are parul lung, blond, ondulat, cu varfurile usor arse. e mereu data cu oja colorata, dar de fiecare data unghiile ei sunt cojite. se enerveaza si uneori le cojeste singura pana mai raman cateva picatele din loc in loc.

benvenuto!

e prima zi aici si am iesit sa descopar zona unde locuiesc. orasul este un muzeu in aer liber, vremea perfecta, asa ca ma duc sa citesc in parc cartea primita cadou de la ana. lume multa, harmalaie si urlete de copii, toate bancile ocupate. ma mai plimb pana gasesc una libera la umbra.

voulez-vous?

alice e o tipa de-o frumusete candida. uneori e de-a dreptul naiva, dar asta se intampla mai ales dupa 2-3 pahare de cuba libre. dupa birou avea o intalnire cu un tip pe care il cunoscuse la o nunta. isi luase rochia neagra mulata si pantofii cu toc inalt. succes asigurat in multe alte seri similare.

multi ani impreuna

anii pe care i-a implinit azi sunt egali cu cei de cand ne stim. e genul ala de relatie pe care nu ai ales-o, te-a ales ea pe tine. asa cum ar trebui sa fie, dupa ce mai bine de 30 ani ne-am tot impiedicat una de cealalta, pana am hotarat tacit ca ea e familia mea si eu sunt a ei. independent de barbati, iubiri trecute si viitoare, periodicitatea cu care ne vedem sau distanta dintre casele noastre.

pygmalion si galateea

astazi te-am vazut pentru prima data preocupat si m-am ingrijorat. de fapt mi s-a facut teama. mi-e teama ca dintre noi doi, eu sunt aia egoista. cea care iti cere tot si careia ii dai si nopti si zile si dimineti de weekend. diminetile alea in care tu te trezesti mereu inaintea mea ca sa ma astepti in bucatarie cu micul dejun.

frumoasa si bestia

nu mai tin minte momentul exact cand a intrat la mine in casa. si cand zic intrat, nu ma refer la prima noapte cand am invitat-o sus, sub pretextul ca am primit un vin de porto excelent de la niste prieteni. ci la momentul ala cand a inceput sa isi lase diverse lucruri pe la mine. 

visatoarea

aveam vreo 11-12 ani si aflasem ca mos craciun nu exista. au avut grija colegii sa rada pe tema naivitatii mele si sa imi alunge orice urma de indoiala. eram singura acasa si imi facusem un scop din a gasi cadourile cumparate de ai mei. epuizasem dulapurile din dormitor, sertarele bucatariei si facusem chiar si un tur de baie.